Definita cuvantului pădureț
PĂDURÉȚ, -EÁȚĂ, pădureți, -e, adj. 1. (Despre plante, pomi fructiferi) Care crește în pădure sau într-un loc necultivat; sălbatic. ♦ (Despre fructe) Produs de un arbore pădureț (1); nealtoit; p. ext. cu gust acru, astringent. ◊ Expr. A se sătura (de cineva sau de ceva) ca de mere pădurețe = a fi foarte plictisit (de cineva sau de ceva), a nu mai putea suferi. 2. (Rar; despre animale) Care trăiește în pădure; sălbatic. ♦ Fig. (Despre oameni) Ursuz, retras, sălbatic. – Pădure + suf. -eț.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pădureț
crívăț (crívețe), s. n. – Vînt rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. krivec, sb. krivac, din sl. krivŭ „oblic, strîmb” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, Revista istorică, XXVI, 88). – Der. crivețean, adj. (înv., nordic, septentrional). Vezi definitia »
DORÚȚ s. n. (Pop.) Diminutiv al lui dor. – Dor + suf. -uț. Vezi definitia »
BĂIUȚ, com. în jud. Maramureș, pe Lăpuș; 3.442 loc. (1991). Expl. de min. complexe. Panificație. Vezi definitia »
țuț adj. invar. bun; frumos; de calitate superioară; excelent. Vezi definitia »
STRELÍȚ, streliți, s. m. Pedestraș dintr-un corp special de infanterie din vechea Rusie, recrutat dintre orășeni și având de obicei funcții polițienești. – Din rus. streleț. Vezi definitia »