EUFUÍSM s. n. limbaj manierat, prețios, rafinat și sofisticat, la modă în Anglia în epoca elisabetană. (< engl. euphuism, fr. euphuisme) Vezi definitia »

BONAPARTÍSM s. n. 1. formă a dictaturii marii burghezii, în Franța, după victoria revoluției de la sfârșitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. ◊ atașament față de dinastia întemeiată de Napoleon. 2. formă de dictatură personală. (< fr. bonapartisme) Vezi definitia »

GÂNDIRÍSM s. n. Curent filozofic din România, de orientare existențialist-ortodoxă, format în jurul revistei „Gândirea” în primele decenii ale sec. XX. – „Gândirea” (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »

MAZDEÍSM s. n. religie a vechilor perși, pe principiul binelui și al răului, preluată și dezvoltată de zoroastrism; magism. (< fr. mazdéisme) Vezi definitia »

HIPERPARATIROIDÍSM s. n. Boală manifestată prin decalcifierea generalizată a oaselor și prin depuneri de săruri de calciu în piele și în diverse organe. [Pr.: -ro-i-] – Din fr. hyperparathyroïdisme. Vezi definitia »