PROUDHONÍSM s.n. Curent reformist inițiat de economistul și filozoful francez Proudhon, care viza să permanentizeze mica proprietate privată și critica marea proprietate agricolă, având totodată o atitudine negativă față de lupta de clasă. [Var. prudhonism s.n. / < germ. Proudhonismus, cf. Proudhon – teoretician socialist francez]. Vezi definitia »

PLEONÁSM s.n. Procedeu greșit de exprimare, constând în alăturarea unor cuvinte care repetă inutil aceeași idee. [Pron. ple-o-, pl. -me, -muri. / cf. fr. pléonasme, lat. pleonasmus, gr. pleonasmos]. Vezi definitia »

ANTROPOCENTRÍSM s.n. Concepție idealistă potrivit căreia omul este rațiunea de a fi a universului, scopul acestuia. [< fr. anthropocentrisme, cf. gr. anthropos – om, lat. centrum – centru]. Vezi definitia »

MONOGENÍSM s. n. teorie antropologică potrivit căreia toate rasele umane provin dintr-un tip primitiv comun. (< fr. monogénisme) Vezi definitia »

LIBIDINÍSM s.n. (Liv.) Însușire a celui libidinos. [Et. incertă]. Vezi definitia »