Definita cuvantului nenorocire
NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nenorocire
ELECTROCONCENTRÁRE, electroconcentrări, s. f. (Fiz.) Concentrare a unei soluții coloidale prin deplasarea particulelor în suspensie către anod sau catod, sub acțiunea curentului continuu. – După fr. électroconcentration. Vezi definitia »
FEZANDÁRE, fezandări, s. f. Proces de frăgezire a cărnii de vânat prin menținerea la o temperatură scăzută sau prin expunere la vânt timp de câteva zile; fezandat1. – V. fezanda. Vezi definitia »
ELUCIDÁRE, elucidări, s. f. Acțiunea de a elucida și rezultatul ei; lămurire, deslușire, explicare. – V. elucida. Vezi definitia »
SUBERIFICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) suberifica și rezultatul ei. [< suberifica]. Vezi definitia »
EXPIÉRE s.f. (Liv.) Faptul de a expia; expiație, ispășire. [Pron. -pi-e-. / < expia]. Vezi definitia »