Definita cuvantului nenorocire
NENOROCÍRE, nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nenorocire
DIRIJÁRE s.f. Acțiunea de a dirija și rezultatul ei; conducere. [< dirija]. Vezi definitia »
FRAZÁRE, frazări, s. f. Acțiunea de a fraza și rezultatul ei. – V. fraza. Vezi definitia »
ícre s. f. pl. – Denumire generică pentru ovulele de pește, caviar. – 2. Corp sau masă care prezintă consistența icrelor; se spune mai ales despre partea moale a pulpei piciorului. – 3. (Arg.) Bombă, bombardament. Sl. ikra (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Miklosich, Lexicon, 255; Meyer 158; Conev 87), cf. bg., sb., cr., pol., rus., mag., alb. ikra. – Der. icros, adj. (cu multe icre); icr(e)ană, s. f. (femelă de sturion). Vezi definitia »
AUTOLINIȘTÍRE s. f. Atitudine pasivă în urma unor succese (reale sau aparente). [Pr.: a-u-] – Auto1- + liniștire. Vezi definitia »
AFRONTÁRE s. f. (Med.) Apropiere a marginilor unei plăgi pentru o bună cicatrizare a acesteia. [Var.: afruntáre s. f.] – Cf. afrunta. Vezi definitia »