APOPLÉCTIC, -Ă, apoplectici, -e, adj. Propriu apoplexiei; (despre oameni) predispus la apoplexie. Vezi definitia »

MONOCLÍNIC, -Ă adj. (despre cristale) cristalizat în forma unei prisme dreptunghiulare oblice. (< fr. monoclinique) Vezi definitia »

ULTRAACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la ultraacustică; ultrasonor. II. s. f. ramură a acusticii care studiază ultrasunetele. (< fr. ultraacoustique, /II/ germ. Ultraakustik) Vezi definitia »

SANGVÍNIC, -Ă adj. v. sanguinic. Vezi definitia »

SPONDÁIC, spondaice, adj. (În versificația greco-latină; în sintagma) Vers spondaic = hexametru în care al cincilea picior este format dintr-un spondeu. [Pr.: -da-ic] – Din fr. spondaïque. Vezi definitia »