IMPRUDÉNȚĂ, imprudențe, s. f. Lipsă de prudență; nesocotință; neprevedere. ♦ Faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă. – Din fr. imprudence, lat. imprudentia. Vezi definitia »

PARADÉLTĂ s.f. Porțiune dintr-o deltă care a început să fie erodată. [< engl. paradelta]. Vezi definitia »

AUTOMÁTICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a științei care studiază metode și tehnici, de automatizare specifice concepției și utilizării sistemelor automate. Deși termenul de a. a fost introdus în 1940, preocupări în domeniu apar în sec. 18-19. D. Evans realizează (1784) un procedeu automat de obținere a făinii, J.M. Jacquard inventează (după 1800) un război de țesut complex, iar Ch. Babbage construiește (1833) un „motor analitic” care dispunea de o capacitate primitivă de luare a deciziei. Pasul esențial în a. a fost însă inventarea și dezvoltarea (1945-1946) calculatorului electronic. În România, preocupări în domeniu au avut Gr. C. Moisil (teoria algebrică a mecanismelor automate), C. Penescu (teoria sistemelor automate), V. Popov (hiperstabilitatea sistemelor automate), C. Belea (tele-mecanică, teoria sistemelor neliniare), S. Călin (metode de acordare a regulatoarelor automate) ș.a. Vezi definitia »

láscă s. f. – (Înv.) Grație, favoare, hatîr. Pol., rut., rus. laska (Tiktin). – Der. lascav (var. lascăv), adj. (generos, darnic), din bg., rut. laskav, pol. laskawy, rus. laskovyj. Vezi definitia »

vádră (va-dră) s. f. g.-d. art. védrei; pl. védre Vezi definitia »