Definita cuvantului pendul
PENDÚL, pendule, s. n. 1. Corp solid care poate oscila în jurul unui punct fix sau al unei axe fixe când este scos din poziția de echilibru stabil; p. ext. dispozitiv sau piesă a unui mecanism a căror oscilație reglează mișcările unei mașini sau ale unui instrument. 2. Ceas de perete a cărui mișcare este reglată de un pendul (1). [Var.: pendúlă s. f.] – Din fr. pendule, lat. pendulus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pendul
DISCÍPUL s. m. v. discipol. Vezi definitia »
Substantivul este partea de vorbire care exprimă obiecte:lucruriștări sufletești,fenomene ale naturii ,ființe etc. Vezi definitia »
CAULÍCUL s. n. tulpiniță a embrionului, pe care sunt inserate cotiledoanele. (< fr. coulicule) Vezi definitia »
cotul jucatorului de tenis Vezi definitia »
a pierde firul expr. a nu urmări cu atenție (o discuție, un film, o conferință etc.). Vezi definitia »