Definita cuvantului persecuție
PERSECÚȚIE, persecuții, s. f. Urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns; prigoană; (cu sens atenuat) nedreptate repetată cu insistență; persecutare. ◊ Mania persecuției = stare patologică manifestată prin ideea fixă a cuiva că este persecutat de toată lumea. – Din fr. persécution.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu persecuție
CĂFTĂNÍE s. f. (Înv.) Privilegiul de a purta caftan. – Caftan + suf. -ie. Vezi definitia »
REVENDICÁȚIE s.f. Revendicare. [Gen. -iei, var. revendicațiune s.f. / < fr. revendication]. Vezi definitia »
JACQUERÍE s. f. Răscoală țărănească antifeudală care a avut loc în provinciile din nordul și nord-vestul Franței la jumătatea sec. XIV. [Pr.: jacherie] – Cuv. fr. Vezi definitia »
PNEUMOLOGÍE s. f. Ramură a medicinei care studiază bolile plămânului. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumologie. Vezi definitia »
CĂȘĂRÍE, cășării, s. f. Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul, brânza sau cașcavalul; p. ext. stână. – Caș + suf. -ărie. Vezi definitia »