Definita cuvantului pieritor
PIERITÓR, -OÁRE, pieritori, -oare, adj. 1. Supus morții, pieirii; muritor. ◊ Expr. Pieritor de foame = (despre oameni) foarte sărac, care nu are nici ce mânca; muritor de foame. 2. Care dispare sau se risipește, care nu durează; trecător, efemer. [Var.: (înv. și reg.) pieitór, -oáre adj.] – Pieri + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pieritor
PERCUTÓR s. n. piesă a închizătorului unei arme de foc care servește la percuția capsei cartușului sau a focosului. ◊ mecanism de aprindere a amorselor la mine. (< fr. percuteur) Vezi definitia »
COMPENSATÓR, -OÁRE, compensatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care compensează; compensatoriu. ♦ (Despre aparate, dispozitive, sau mărimi) Care compensează un anumit efect în vederea menținerii unui anumit regim. 2. S. n. Aparat, dispozitiv sau sistem cu care se efectuează o compensare sau se realizează o echilibrare. – Din fr. compensateur. Vezi definitia »
COVÓR, covoare, s. n. Țesătură groasă de lână, de bumbac etc. (cu figuri și desene de diferite culori), folosită pentru împodobirea încăperilor. – Din rus. kovior, ucr. kover. Vezi definitia »
LENEVIÓR, -OÁRĂ, leneviori, -oare, adj. (Cam) leneș. – Leniv sau leaniv (înv. „leneș” < sl.) suf. -ior. Vezi definitia »
NARCOTIZATÓR, narcotizatori, s. m. (Rar) Persoană care administrează pacientului narcoticul înaintea intervenției chirurgicale. – Narcotiza + suf. -tor. Vezi definitia »