mur (múri), s. m. – Rug și fruct al arbuștilor din specia Rubus. – Mr. mur. Lat. mōrus (Pușcariu 1132; Candrea-Dens., 1173; Mușlea, Dacor., V, 619 și VIII, 212; REW 5696a), cf. it. moro. Rezultatul u ‹ o n-a fost explicat satisfăcător; der. din gr. ionic μοῦρον (Diculescu, Elementele, 481) sau din ngr. μουριά (Roesler 573) nu e probabilă. – Der. mură, s. f. (fructul murului), mr. (a)mură, cf., it., prov., cat., sp., port. mora, fr. mûre (REW 5696); muret (var. muriș), s. n. (tufiș de muri). Din rom. provin mag. múr (Edelspacher 19) și țig. sp. muri „frag” (Besses 111). Vezi definitia »

CLAROBSCÚR, (2) clarobscururi, s. n. 1. Procedeu grafic și pictural cu ajutorul căruia se obține redarea volumelor prin distribuirea gradată a umbrei și a luminii sau prin efecte de contrast puternice. 2. Gravură în lemn realizată în mai multe nuanțe ale aceleiași culori. – După fr. clair-obscur. Vezi definitia »

TURBOBÚR, turbobururi, s. n. (Min.) Turbofor. – Din rus. turbobur. Vezi definitia »

páur, páuri, s.m. (reg.) 1. țăran. 2. muncitor agricol care locuiește la oraș. Vezi definitia »

DUR¹ adj. (muz.) major. (< germ. dur) Vezi definitia »