AUTOBÚZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u- – Var.: autobús s. n.] – Din fr. autobus. Vezi definitia »

obúz, obúzuri, s.n. (înv.) armată, armie. Vezi definitia »

TROLEIBÚZ s.n. Vehicul cu tracțiune electrică, care circulă fără șine, folosit pentru transportul în comun al călătorilor. [Pron. -lei-buz. / < fr., engl. trolleybus]. Vezi definitia »

CONTÚZ, -Ă adj. (Med.) Care prezintă o contuzie. [< fr. contus]. Vezi definitia »

abúz s. n. 1. întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. 2. încălcare a legalității; faptă ilegală. ◊ ~ de putere = infracțiune manifestată prin depășirea atribuțiilor; ~ de încredere = infracțiune constând din înșelarea încrederii cuiva. (< fr. abus, lat. abusus) Vezi definitia »