IUȚEÁLĂ, iuțeli, s. f. 1. Caracterul a ceea ce este iute, grabă cu care se mișcă cineva sau ceva; viteză (mare); repeziciune. ◊ Loc. adv. Cu iuțeala fulgerului = extrem de repede, fulgerător. 2. Gust înțepător, pișcător, picant. 3. Mânie; violență. – Iuți + suf. -eală. Vezi definitia »

rozetă, rozete s. f. (vulg.) anus. Vezi definitia »

TRINITRÍNĂ s.f. (Chim.) Lichid uleios, folosit ca medicament cu acțiune rapidă de dilatare a arterelor aflate în stare de spasm și de relaxare a musculaturii bronhiilor, intestinului și căilor biliare. [< fr. trinitrine]. Vezi definitia »

MIGĂLEÁLĂ, migăleli, s. f. Migală. – Migăli + suf. -eală. Vezi definitia »

DĂRMĂTÚRĂ s. f. v. dărâmătură. Vezi definitia »