Definita cuvantului pântecel
PÂNTECÉL, pântecele, s. n. Diminutiv al lui pântece; pântecuț. – Pântece + suf. -el.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pântecel
pumnușél, pumnușéi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) manșetuță încrețită și brodată la cămășile țărănești; pumnășel. Vezi definitia »
ALEXĂNDREL, domn al Moldovei (1449, 1452-1454, 1455). Înfeudat polonilor, care l-au susținut împotriva lui Bogdan II. Vezi definitia »
MĂRGĂRITĂRÉL, mărgăritărele, s. n. 1. Diminutiv al lui mărgăritar (1); mărgărităraș. 2. (Bot.; la pl.) Lăcrămioară. – Mărgăritar + suf. -el. Vezi definitia »
nopticél s. (reg.; în loc. adv.) de nopticel = dis-de-dimineață; cu noaptea în cap. Vezi definitia »
BĂLTĂGÉL, băltăgele, s. n. Diminutiv al lui baltag. [Var.: băltăcél s. n.] Vezi definitia »