Definita cuvantului răspândi
RĂSPÂNDÍ, răspândesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lumină, căldură etc.) A se împrăștia în toate părțile sub formă de unde, emanații, vapori etc.; a se degaja. ♦ Tranz. A transmite, a propaga lumină, căldură etc. 2. Refl. (Despre știri, vești, publicații) A se difuza, a deveni cunoscut. ♦ (Despre lichide) A se întinde pe o suprafață mare. 3. Refl. și tranz. (Despre ființe) A porni sau a determina să pornească în direcții diferite; a (se) răzleți, a (se) împrăștia. – Din sl. rasponditi.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu răspândi
CUSPID(I)-, -CUSPÍD elem. „vârf, ghimpe”. (< fr. cuspid/i/-, -cuspide, lat. cuspis, -idis) Vezi definitia »
pobedí (-désc, -ít), vb. – A învinge. – Var. povedi. Sl. pobĕditi (Miklosich, Lexicon, 582; Cihac, II, 219). Sec. XVII, înv.Der. podidi, vb. (a învinge, a întrece, a cîștiga), probabil prin asimilare (din sl. podŭdati „a supune”, după Tiktin; din sl. poduiti, după Candrea). Vezi definitia »
ZĂPĂDÍ, zăpădésc, vb. IV. Tranz. (Var., înv.) A înzăpezi. (din zăpadă < sl. zapadŭ = cădere; cf. bg. zapad = apus) Vezi definitia »
godí, godésc, vb. IV (reg.) 1. a cânta miresei cântece de rămas bun. 2. a deplânge, a se văita. Vezi definitia »
brodí (-désc, -ít), vb. 1. (Înv.) a bălăci. – 2. A vorbi aiurea, a spune prăpăstii. – 3. A nimeri, a potrivi, a ajunge la țintă. Sl. broditi, al cărui sens de bază este „a tranzita, a trece prin vad” (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Cihac, II, 29; DAR), cf. brod, de asemenea, sb. broditi „a trece prin vad”, slov. broditi „a hoinări” și breditĭ „a da greș”. Sensul fundamental din rom., „a nimeri” se explică în DAR prin ideea intermediară de „a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton, a nimeri momentul”; dar aceasta înseamnă să se derive un sens primar de la o accepție secundară și tîrzie. A brodi trebuie să fi însemnat mai întîi „a găsi vadul” sau „a afla drumul”, cf. bg. izbroždanĭă „a afla, a descoperi”. Der. brodeală, s. f. (întîmplare, hazard); brudiu (var. înv. brodiu, brodiv), adj. (aiurit, zăpăcit, nesăbuit, bezmetic), legat direct de accepția 2; brudnic, adj. (zăpăcit). Este greșită opinia lui Loewe 70, care îl leagă pe brudiu de lat. brutus. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z