RECUNOSCĂTÓR, -OÁRE, recunoscători, -oare, adj. Care recunoaște un serviciu, un bine ce i s-a făcut, care poartă (cuiva) recunoștință. – Recunoaște + suf. -ător. Vezi definitia »

INSTAURATÓR, -OÁRE s. m. f. fondator, ctitor. (< fr. instaurateur, lat. instaurator) Vezi definitia »

podișór, podișoáre, s.n. 1. (înv. și reg.) podeț. 2. (reg.) dulap sau stelaj pentru vase. 3. fiecare dintre bârnele pe care se sprijină podeaua la casă. 4. (reg.) parte a bisericii (cu balcon) unde stă corul. 5. (reg.) platformă pe care sunt fixate pietrele la moara de apă; pod. 6. (reg.) dulap de haine. 7. (reg.) nișă în zid, firidă. 8. (reg.) suport de scânduri pe care se pun la uscat sau la dospit cașul, brânza etc. sau pe care se păstrează oalele cu lapte; leasă, pat. Vezi definitia »

ÎNTRERUPĂTÓR, -OÁRE, întrerupători, -oare, adj., s. n. (Aparat, dispozitiv) care servește la întreruperea sau la restabilirea unui circuit electric, hidraulic etc. [Var.: întreruptór, -oáre, adj., s. n.] – Întrerupe + suf. -ător (după fr. interrupteur). Vezi definitia »

CONFESÓR s.m. Preot care spovedește; duhovnic. [Cf. fr. confesseur, lat. confessor]. Vezi definitia »