șoní, șonésc, vb. IV (reg.) a face pe cineva să devină șchiop, lovindu-l, rănindu-l. Vezi definitia »

oșení, oșenésc, vb. IV (reg.) a se alina (o durere), a se stinge, a dispărea (o molimă). Vezi definitia »

tăngăní vb. IV (reg.) a suna un clopot, o talangă. Vezi definitia »

STRUNÍ, strunesc, vb. IV. Tranz. 1. A ține în frâu un cal, a conduce sau a stăpâni un cal cu ajutorul frâului. ♦ Fig. A ține din scurt pe cineva; a domina, a înfrâna. A lega ceva strâns, întinzând bine sfoara care leagă. – Din strună. Vezi definitia »

MANI s.m.pl. (La romani) Sufletele celor morți, considerate ca divinități. [< lat. manes]. Vezi definitia »