PENATI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „crestat”. [< lat. pennatus]. Vezi definitia »

BHAKTI (cuv. sanscrit „devotament”) subst. 1. Termen în literatura filozofică religioasă sanscrită, desemnînd ideea de devotament total față de divinitate ca mijloc de mîntuire și de eliberare din lanțul reîncarnărilor. 2. Orientare literară și religioasă cu caracter antifeudal, democratic, apărută în S Indiei (sec. 5-6) și mai tîrziu în N (sec. 12-13). Vezi definitia »

AȚINTÍ, ațintesc, vb. IV. 1. Tranz. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva; a pironi. 2. Tranz. A îndrepta o armă de foc spre o țintă; a ochi. 3. Intranz. (Înv.) A aspira, a năzui, a tinde către... [Var.: ațintá vb. I] – Din a³ + ținti. Vezi definitia »

ORTI- v. horti-. Vezi definitia »

jbârcotí, pers. 3 sg. jbârcotéște, vb. IV (reg.; despre vițel) a suge la o vacă mulsă. Vezi definitia »