Definita cuvantului recif
RECÍF, recife, s. n. (Geol.) Formație de stânci submarine, clădite de organisme (corali, alge etc.) care trăiesc sub formă de colonii în apele mărilor calde și care secretează carbonat de calciu. [Pl. și: recifuri] – Din fr. récif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu recif
DITRIGLÍF s.f. v. distriglif. Vezi definitia »
poncíf s. n., pl. poncífuri / poncífe Vezi definitia »
teclíf (-furi), s. n. – Petiție, cerere. Tc. (arab.) teklif (Șeineanu, III, 118). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
cóif (cóifuri), s. n. – Cască, coif. Lat. tîrzie cofea (Diez, I, 148; Diez, Gramm., I, 172; Pușcariu 393; REW 2024; DAR), probabil în legătură cu cofă; cf. it. (s)cuffia, fr. coiffe, prov. coifa, sp. (es)cofia, port. coifa. Cf. și scufie. Unii cercetători pun la îndoială această der. și consideră cuvîntul ca neol. (Cihac, II, 697; lipsește în Candrea-Dens.). Apare din sec. XVI. – Der. încoifa, vb. (a pune coif). Vezi definitia »
TRIGLÍF, triglife, s. n. Ornament al frizei templelor dorice, de forma unei plăci dreptunghiulare din piatră cu trei creste în relief (care se repetă la intervale egale). [Var.: triglífă s. f.] – Din fr. triglyphe. Vezi definitia »