Definita cuvantului ruină
RUÍNĂ, ruine, s. f. 1. (Adesea fig.) Ceea ce a rămas dintr-o construcție veche, dărâmată; dărâmătură. ◊ Loc. adj. În ruină (sau ruine) = ruinat, dărăpănat. ♦ Fig. Rămășiță a trecutului. 2. (Rar) Faptul de a (se) ruina. 3. Fig. Pierderea averii sau a sănătății; distrugere; dezastru. ♦ Persoană distrusă din punct de vedere fizic și moral ca urmare a unei sănătăți precare sau unor necazuri. – Din fr. ruine, lat. ruina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ruină
HIGIÉNĂ s.f. v. igienă. Vezi definitia »
FÚNGĂ, fungi, s. f. Parâmă din grupul manevrelor curente ale unei nave cu pânze care se folosește la ridicarea și la coborârea unei vele. – Cf. it. fionco. Vezi definitia »
PROFESIOGRÁMĂ s. f. prezentare grafică a caracteristicilor unei activități profesionale sub aspectul solicitărilor fizice și psihice. (< germ. Professiogramm) Vezi definitia »
FOSFOCREATÍNĂ s. f. compus organic cu rol important în contracția musculară; fosfagen. (< engl. phosphocreatine) Vezi definitia »
LINGVÍSTICĂ, lingvistici, s.f. – V. lingvistic (1). [DEX'98] Vezi definitia »