Definita cuvantului rupt
RUPT2, -Ă, rupți, -te, adj., s. f. I. Adj. 1. Făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit. ♦ Fig. Zdrobit, copleșit, sleit. 2. Lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți. ♦ Fig. (Despre relații prietenești, diplomatice etc.) Desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat. ♦ (Despre părți ale corpului) Sfărâmat; fracturat. 3. Desprins (cu forța) din loc; smuls. 4. Înstrăinat de..., izolat, îndepărtat. II. S. f. Înțelegere între contribuabili și visterie, în evul mediu, în țările române, prin care, în locul dărilor existente, se stabilea o sumă fixă, globală, plătibilă anual; p. ext. dare plătită pe baza acestei înțelegeri; ruptoare. – V. rupe.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rupt
SEPT s.n. (Anat.) Perete despărțitor al unei cavități. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum]. Vezi definitia »
PROMPT, -Ă adj. Care acționează repede și la timp. ♦ Imediat, grabnic, fără întârziere. [Cf. fr. prompt, lat. promptus]. Vezi definitia »
CORÚPT, -Ă adj. 1. stricat, depravat, pervertit. 2. (despre cuvinte, fraze) deformat. (< lat. corruptus) Vezi definitia »
PREZÚMPT, -Ă, prezumpți, -te, adj. (Înv.) Presupus, socotit. – Lat. lit. praesumptus. Vezi definitia »
SARCÓPT s. m. parazit microscopic care pătrunde în piele producând râia. (< fr. sarcopte) Vezi definitia »