ANARHOSINDICALÍSM s. n. Curent din mișcarea sindicală internațională influențat de ideile anarhismului. – Din fr. anarcho-syndicalisme, rus. anarhosindikalizm. Vezi definitia »

PSEUDOFRANȚUZÍSM s. n. franțuzism aparent, prin combinarea unor teme și elemente formative de origine franceză. (< pseudo- + franțuzism) Vezi definitia »

MICROBÍSM s. n. 1. stare de infectare a organismului cu microbi. 2. pasiune exagerată pentru ceva. (< fr. microbisme) Vezi definitia »

INSTRUMENTALÍSM s.n. 1. Concepție filozofică idealist-subiectivă, variantă a pragmatismului, care consideră că noțiunile, categoriile și teoriile științifice sunt simple „instrumente” și „chei” utile, fără să aibă valoare reflectorie în raport cu realitatea obiectivă. 2. Școală formalistă în poezie care își propune să creeze efecte lirice prin combinații sonore muzicale, expresive. V. simbolism (1) [în DN]. [Cf. fr. instrumentalisme, engl. instrumentalism, germ. Instrumentalismus]. Vezi definitia »

ASTIGMATÍSM s. n. Aberație a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei și cristalinului ochiului omenesc, care constă într-o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor. – Din fr. astigmatisme. Vezi definitia »