SORÍT¹, sorite, s. n. (Log.) Raționament compus dintr-o serie de silogisme așezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism și ca atribut atributul penultimului silogism. – Din fr. sorite, lat. sorites. Vezi definitia »

NEVICLENÍT, -Ă, nevicleniți, -te, adj. (Rar) Care nu este viclean; bun, prietenos. – Din ne- + viclenit. Vezi definitia »

PRIGONÍT, -Ă, prigoniți, -te, adj. Persecutat, asuprit, oprimat. – V. prigoni. Vezi definitia »

SLIMUÍT, -Ă, slimuiți, -te, adj. (Înv.) Întocmit, urzit, pus la cale. – V. slimui. Vezi definitia »

adj.-zgarcit./fr.avarier/ Vezi definitia »