VATÁLĂ, vatale, s. f. Organ mobil al războiului de țesut, care susține spata și permite dirijarea suveicii prin rost, menținerea paralelă a firelor de urzeală și îndesarea firului de bătătură. [Var.: (pop.) vătală s. f.] – Din bg. vatala (pl.). Vezi definitia »

NACÉLĂ s. f. 1. coș deschis, cabină suspendată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, instrumentele de bord. 2. carenaj care conține grupul motopropulsor al unui avion. ◊ cabină de motor a unui dirijabil. 3. vas de laborator de formă alungită, pentru calcinări. 4. element arhitectural de secțiune semiovală cu axa verticală, scobit în zid. (< fr. nacelle) Vezi definitia »

ANTIMETÁBOLĂ s. f. repetare a acelorași cuvinte în ordine inversă, care schimbă sensul comunicării; antimetalepsă, antimetateză. (< fr. antimétabole) Vezi definitia »

PLUTÍCĂ, plutici, s. f. Plantă erbacee acvatică cu rizom lung, cu flori galbene și cu frunze lucitoare care plutesc la suprafața apei (Nymphoides peltata). – Plută¹ + suf. -ică. Vezi definitia »

cripálcă (cripắlci), s. f. – Piedică la războiul de țesut. Sl. krepelŭ „băț” (DAR). În Munt. Vezi definitia »