BRIGANTÍN s.n. Bric mic. [Cf. fr. brigantin, it. brigantino]. Vezi definitia »

FULGARÍN s.n. Manta, pardesiu de ploaie; impermeabil. [Pl. -ne, -nuri. / nume comercial]. Vezi definitia »

BALDUIN (BAUDOUIN [boduẽ]), numele a cinci suverani ai Regatului Ierusalimului, între 1100 și 1186. Mai importanți: B. I (1100-1118). A inițiat redactarea Așezămintelor (Assizele) Ierusalimului. Vezi definitia »

AUGUSTIN (Aurelius Augustinus) (354-430), teolog, filozof și scriitor latin. Episcop de Hippona. Unul dintre părinții latini ai bisericii, canonizat de biserica catolică. A considerat cunoașterea umană ca participare la cunoașterea divină și și a făcut din ideile platoniciene idei ale înțelegerii lui Dumnezeu („Cetatea lui Dumnezeu”, „Confesiuni”). Doctrina sa despre păcatul originar, despre grația divină și predestinare a avut un rol hotărîtor în constituirea dogmei catolice și a concepției creștin-medievale despre om. Vezi definitia »

CAPUCÍN, -Ă s. m. f. 1. călugăr catolic dintr-unul dintre ordinele franciscane. 2. maimuță din America, cu barbă lungă. (< fr. capucin, it. cappuccino) Vezi definitia »