ADENÍE¹ s. f. limfadenie. (< fr. adénie) Vezi definitia »

INOCULÁȚIE s. f. inoculare. (< fr. inoculation, lat. inoculatio) Vezi definitia »

ABLÁȚIE, ablații, s.f. 1. Transportare (prin acțiunea vântului, a apelor sau a ghețarilor) a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor. 2. Îndepărtare chirurgicală a unui organ, a unui membru al corpului omenesc, a unei tumori etc. 3. Fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera cu mare viteză pierde din substanță, devenind incandescent prin frecarea cu aerul. [Pr.: -ți-u-. – Var. ablațiúne s.f.] – Din fr. ablation, lat. ablatio, -onis. Vezi definitia »

ONICOFAGÍE s. f. mania de a-și roade unghiile; titilomanie (2). (< fr. onychophagie) Vezi definitia »

PARODONTOPATÍE s.f. (Med.) Nume generic al afecțiunilor dinților. [Gen. -iei. / < fr. parodontopathie, cf. gr. para – lângă, odous – dinte, pathos – boală]. Vezi definitia »