Definita cuvantului semăna
SEMĂNÁ2, sémăn, vb. I. Intranz. 1. A avea trăsături, calități, defecte comune cu altcineva sau cu altceva; a se asemui, a se asemăna. ◊ Expr. A semăna cu cineva (sau cuiva) bucățică ruptă (sau tăiată) ori a semăna ca două picături (de apă) = a semăna perfect cu cineva, a fi leit cu altul. 2. A părea, a arăta, a face impresia de... – Lat. similare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu semăna
DEBUȘONÁ vb. tr. a desface un bușon; a destupa. (< fr. débouchoner) Vezi definitia »
BAGREANA, Elisaveta (pseud. Elisavetei Belceva) (1893-1991), poetă bulgară. Lirică îmbinînd într-o formulă originală tradiția cu modernismul („Steaua marinarului”, „Inima omenească”, „Din țărm în țărm”). Traduceri din Eminescu, Arghezi. Vezi definitia »
INCRIMINÁ, incriminez, vb. I. Tranz. A acuza o persoană de săvârșirea unei crime; p. gener. a învinovăți, a acuza. [Var.: încriminá vb. I] – Din fr. incriminer. Vezi definitia »
MARIJUÁNA s. f. Stupefiant asemănător cu hașișul, extras din frunzele unei specii de cânepă. [Pr.: marihuana] – Din sp., fr. marijuana. Vezi definitia »
PENÁ, penez, vb. I. Tranz. (Jur.; rar) A penaliza (1). – Din penă. Vezi definitia »