Definita cuvantului smerire
SMERÍRE, smeriri, s. f. (Înv.) Faptul de a (se) smeri; atitudine umilă, supusă, cucernică, evlavioasă, pioasă. – V. smeri.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu smerire
CONDENSÁRE, condensări, s. f. 1. Faptul de a (se) condensa. 2. (Chim.; în sintagma) Reacție de condensare = reacție între doi compuși chimici din care rezultă un produs cu greutate moleculară mai mare. – V. condensa. Vezi definitia »
ȘOPTÍRE, șoptiri, s. f. Acțiunea de a șopti și rezultatul ei; șoptit1. – V. șopti. Vezi definitia »
EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc. Vezi definitia »
CONTRACTÁRE2 s.f. Acțiunea de a (se) contracta2 [în DN] și rezultatul ei; contracție. [< contracta2 – în DN]. Vezi definitia »
PREFIXÁRE, prefixări, s. f. Acțiunea de a prefixa și rezultatul ei; prefixație. – V. prefixa. Vezi definitia »