colțorós (colțurós), -oásă, colțoróși (colțuróși), -oase, adj. (pop.) 1. plin de colțuri. 2. gloduros, grunțuros. Vezi definitia »

BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoși, -oase, adj., s. m. și f. (Persoană) care respectă dogmele bisericii; bigot. – Biserică + suf. -os. Vezi definitia »

folós (foloáse), s. n. – Profit, avantaj, beneficiu, utilitate. Ngr. ὄφελος, redus la φέλος (Cihac, II, 660; Murnu 25; Pușcariu, Lr., 261). – Der. folosi, vb. (a fi util; a sluji; a ajuta; refl., a avea profit; a cîștiga, a beneficia; a se întrebuința); folosință, s. f. (înv., profit, utilitate; folosire; uzufruct); folositor, adj. (util; înv., îndatoritor, săritor); nefolositor, adj. (inutil). – Din rom. provine rut. fol’os, fol’osyty (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 408). Vezi definitia »

SNOVÓS, -OÁSĂ, snovoși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Bun de glume, poznaș, mucalit. – DIn snoavă + suf. -os. Vezi definitia »

os, oase s. n. 1. zar. 2. penis în erecție. Vezi definitia »