POLÉNĂ s. f. imagine de animal, figură statuară care se sculpta ca ornament pe prora navelor. (< it. polena) Vezi definitia »

cítă, cíte, s.f. (reg.) semn făcut de oameni la măsurarea unui loc. Vezi definitia »

RADIOFÍZICĂ s. f. Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice, influența stării atmosferei asupra acestora etc. constituind baza fizică a radiotehnicii. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiophysique. Vezi definitia »

secérdă s.f. (înv. și reg.) gălbinare, icter. Vezi definitia »

(muzică) denumire uzuală a unei tehnici de cântat la chitară prin ciupirea alternată și/sau simultană a corzilor (asemănătoare arpegiului, dar fără restricția de succesiune a notelor). Vezi definitia »