tedaríc s.n. (înv.) 1. aprovizionare. 2. specific, rost. Vezi definitia »

METATÉTIC, -Ă adj. referitor la metateză; rezultat prin metateză. (< fr. métathétique) Vezi definitia »

METEÓRIC, -Ă adj. Al meteorilor, provenit dintr-un meteor. ♦ (Fig.) Care se ivește pe neașteptate; uimitor; trecător, efemer. [Pron. -te-o-. / < fr. météorique]. Vezi definitia »

MALACOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la malacologie. [< fr. malacologique]. Vezi definitia »

AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [Pr.: a-u-] – Din fr. authentique, lat. authenticus. Vezi definitia »