Definita cuvantului suplinire
SUPLINÍRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră). – V. suplini.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu suplinire
ÎNCADRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) încadra și rezultatul ei; punere, așezare într-un anumit cadru, într-o anumită dispoziție etc. [< încadra]. Vezi definitia »
MODIFICÁRE, modificări, s. f. Acțiunea de a (se) modifica și rezultatul ei; prefacere, transformare, modificație. – V. modifica. Vezi definitia »
săprotivíre, săprotivíri, s.f. (înv.) împotrivire. Vezi definitia »
CIBERNETIZÁRE s.f. Acțiunea de a cibernetiza. [< cibernetiza]. Vezi definitia »
DANTURÁRE s.f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei. [< dantura]. Vezi definitia »