Definita cuvantului surd
SURD, -Ă, surzi, -de, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parțial) de auz. ♦ Fig. Care nu vrea să audă, să înțeleagă; neînduplecat, nesimțitor, fără suflet. ◊ Loc. adv. (Substantivat) De(-a) surda = în zadar, degeaba. ◊ Expr. A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător. 2. (Fon.; despre consoane; și substantivat, f.) Care se emite fără participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete, zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuată, lipsit de rezonanță; slab, înăbușit, înfundat, confuz. ◊ (În sintagma) Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale. ♦ Fig. (Despre sentimente, conflicte etc.) Mocnit, ascuns, tăinuit. ♦ Fig. (Despre senzații, dureri etc.) Înăbușit; nedefinit, vag. – Din lat. surdus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu surd
SEFÁRD, -Ă, sefarzi, -de, adj. Care aparține sefarzilor, de sefarzi; sefardit. – Din sp. sefardí. Vezi definitia »
HARD subst. (Fam.) Hardware. – Prescurtat din hard[ware]. Vezi definitia »
BONNARD [bonár], Pierre (1867-1947), pictor francez. A făcut parte din grupul nabiștilor. Colorist rafinat, a creat lucrări pline de poezie și lirism într-o cromatică luminoasă („Corsajul roșu”, „Nud în fața căminului”, „Camera micului dejun”, „Natură moartă în fața ferestrei”, ultima în colecția Zambaccian). Vezi definitia »
UNICÓRD, -Ă, unicorzi, -de, adj. Care are câte o coardă pentru fiecare notă. Instrument muzical unicord. - Din fr. unicorde. Vezi definitia »
TRIBÓRD s. n. partea din dreapta a unei nave, privind dinspre pupă. (< fr. tribord) Vezi definitia »