Definita cuvantului tehnic
TÉHNIC, -Ă, tehnici, -e, adj., s. f. I. Adj. Care aparține tehnicii (II), privitor la tehnică. ◊ Desen tehnic = desen care reprezintă la scară un obiect, cu înscrierea dimensiunilor lui, și care este folosit la construirea obiectului în spațiu. Termen tehnic = termen de specialitate, caracteristic unui domeniu de activitate. ♦ Care se ocupă de latura de strictă specialitate într-o meserie, într-o știință etc. II. S. f. 1. Totalitatea uneltelor și a practicilor producției dezvoltate în cursul istoriei, care permit omenirii să cerceteze și să transforme natura înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale. 2. Totalitatea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii, a unei științe etc. 3. (Mil.; în sintagma) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele armate. – Din fr. technique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tehnic
PSIHIÁTRIC, -Ă, psihiatrici, -ce, adj. Care ține de psihiatrie, privitor la psihiatrie. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. psychiatrique. Vezi definitia »
SCULPTOGÉNIC, -Ă adj. (Rar; despre oameni) Demn de sculptat; sculptural. [< sculpta, după fotogenic]. Vezi definitia »
HIPOGÁSTRIC, -Ă adj. Care ține de hipogastru, al hipogastrului; alvin. [< fr. hypogastrique]. Vezi definitia »
AMÁRNIC, -Ă, amarnici, -e, adj. 1. Neîndurat, grozav, strașnic, crunt. N-ai cunoscut decât truda amarnică (DEȘLIU). ♦ (Adverbial) Foarte tare; grozav. 2. Inimos, curajos, harnic. Amarnici îs cavalerii din ziua de astăzi (ALECSANDRI). – Din amar2 + suf. -nic. Vezi definitia »
LÁIC, -Ă, laici, -e, adj. (Adesea substantivat) Care este din afara religiei și a tagmei bisericești, specific acestui domeniu; mirenesc, lumesc. ♦ Fig. (Fam.) Care nu cunoaște, nu este inițiat într-un anumit domeniu. [Pr.: la-ic] – Din fr. laïque, lat. laicus.
Sursa: DEX '98 Trimisă de Joseph, 13 May 2004 Trimisă de siveco, 4 Aug 2004 Greșeală de tipar
Laic ≠ bisericesc, cleric, religios
Sursa: Antonime Greșeală de tipar
láic adj. m., pl. láici; f. sg. láică, pl. láice
Sursa: Dicționar ortografic Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 Greșeală de tipar
LÁIC, -Ă adj. (Adesea s.) Nebisericesc, lumesc; mirean. [Pron. la-ic. / cf. fr. laïque, it. laico, lat. laicus].
Sursa: DN Greșeală de tipar
LÁIC, -Ă adj., s. m. f. 1. (cel) care nu face parte din rândul clerului; lumesc; mirean. 2. (fig.) (om) care nu este inițiat într-un anumit domeniu. (< fr. laïque, lat. laicus, gr. laikos)
Sursa: MDN Vezi definitia »