BRÓNHIE, bronhii, s. f. Fiecare dintre cele două ramificații ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. – Din fr. bronche, lat. bronchia. Vezi definitia »

MAȘINÁȚIE s.f. Uneltire; complot; intrigă. [Gen. -iei, var. mașinațiune s.f. / cf. lat. machinatio, fr. machination]. Vezi definitia »

ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie. Vezi definitia »

MUTÁȚIE s. f. 1. schimbare, modificare, transformare. ◊ (lingv.) transformare a unei serii de sunete în altele. ◊ mutația valorilor estetice = procesul de percepere diferită, cu trecerea timpului, a elementului estetic din structura operei literare. 2. (jur.) transmitere a unui lucru dintr-o proprietate într-alta. ◊ schimbare de domiciliu; formele necesare în acest scop. ◊ schimbarea vocii la băieți în perioada pubertății. 3. modificare cromozomială cu efecte genetice, datorită unor cauze spontane sau unor agenți mutageni. (< fr. mutation, lat. mutatio) Vezi definitia »

PIELĂRÍE², pielării, s. f. (La sg. cu sens colectiv) Mulțime de piei; p. ext. obiecte confecționate din piele. – Piele + suf. -ărie. Vezi definitia »