ABHÁZ, -Ă [< rus.] s.m. și f., adj. 1. s.m. și f., adj. (La m. pl.) Popor care s-a constituit ca națiune pe teritoriul Abhaziei. ♦ Persoană care aparține acestui popor sau este originară din Abhazia. 2. adj. Care aparține Abhaziei sau care se referă la abhazi (1). ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită de abhazi. Sursa: Dicționar Enciclopedic, vol. I, A-C, 1993. Vezi definitia »

PODGHIÁZ s. n. v. poghiaz. Vezi definitia »

DIOPTÁZ s. n. silicat hidratat de cupru, verde, transparent, sticlos. (< fr. dioptase) Vezi definitia »

GAZ², gaze, s. n. 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusă, incolore, ușor deformabile și expansibile, care, din cauza coeziunii moleculare slabe, nu au o formă proprie stabilă și tind să ocupe întregul volum pe care îl au la dispoziție. ◊ Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat, la care produsul dintre presiune și volum rămâne constant la orice temperatură. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obținut prin distilarea huilei la temperaturi înalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ușor lichefiabile, obținut prin extragerea directă din gaze de sondă sau prin distilare din unele produse petroliere, păstrat în stare lichidă în butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate în grupa a opta principală a sistemului periodic al elementelor, inclusiv heliu, caracterizate prin inerția lor chimică. Gaz solid = combinație solidă de molecule de gaz metan și de apă, care se găsește în special în zonele unde pământul este înghețat până la mari adâncimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emană din pământ. 2. (La pl.) Nume dat unor substanțe gazoase toxice sau asfixiante folosite în război. 3. (La pl.) Emanații gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. ◊ Expr. (Fam.) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită; nici nu mă gândesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic, a pierde vremea de pomană. – Din fr. gaz. Vezi definitia »

OLIGOCLÁZ s. m. feldspat plagioclaz, conținând anortit. (< fr. oligoclase) Vezi definitia »