Definita cuvantului transilvănean
TRANSILVĂNEÁN, -Ă, transilvăneni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Transilvaniei sau care este originară de acolo; ardelean. 2. Adj. Care aparține Transilvaniei sau populației ei, privitor la Transilvania sau la populația ei; ardelean, ardelenesc, transilvan. – Transilvania (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu transilvănean
PROCUSTIÁN, -Ă adj. referitor la legenda lui Procust. (< Procust + -ian) Vezi definitia »
PELVIÁN, -Ă adj. (Anat.) Care aparține pelvisului, al pelvisului; centură pelviană = totalitatea oaselor care leagă membrele inferioare de coloana vertebrală. [Pron. -vi-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. pelvien]. Vezi definitia »
GUARDAMÁN s. n. (mar.) apărătoare de mână dintr-o brățară din piele, la cusutul velelor, având între degetul mare și podul palmei un mic disc metalic cu care se împinge acul. (< it. guardamano) Vezi definitia »
lipcán (lipcáni), s. m. – 1. Lituanian. – 2. Corp de călăreți în vechea organizare militară din Mold. – 3. Sol, ștafetă, emisar. Tc. lipkan „lituanian” (Lokotsch 1324; Candrea), cf. pol. Lipek (Cihac, II, 172). Cf. liftă. Vezi definitia »
BECLEAN 1. Oraș în jud. Bistrița-Năsăud, pe Someșu Mare; 11.023 loc. (1991). Întrepr. metalurgică (oțel moale, laminate din sîrmă); mat. de constr. (prefabricate din beton, ceramică); prelucr. lemnului; fabrică de covoare și de nutrețuri combinate; întrepr. integrată de in și cînepă. Centru pomicol. Biserică reformată (sec. 15), castelul Bethlen (1768) cu elemente de arhitectură barocă. Menționat documentar din 1235. Declarat oraș în 1968. 2. Com. în jud. Brașov; 1.986 loc. (1991). Păstrăvărie. În satul Calbor, biserică (sec. 18). Vezi definitia »