Definita cuvantului trapă
TRÁPĂ, trape, s. f. 1. Ușă, capac etc. fixat în plan orizontal, care închide o deschizătură practicată la nivelul solului, într-un planșeu, în puntea unei nave etc. ♦ Deschizătură pe care o acoperă o trapă (1); spec. deschidere verticală în podiumul unei scene, servind la apariția și dispariția unor personaje. 2. Acoperământ al unei capcane pentru prinderea în stare vie a animalelor. – Din fr. trappe.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trapă
MITRALIÉRĂ, mitraliere, s. f. Armă automată de calibru mic, ușor transportabilă, cu care se poate trage într-un timp scurt un număr mare de proiectile asemănătoare cu gloanțele de pușcă. [Pr.: -li-e-] – Din it. mitragliera. Vezi definitia »
jolteálă (joltéli), s. f. – Bucsău (Ginesta tinctoria). – Var. joldeală, șoldeală. Bg. žaltilo, žaltĕlo (Scriban, Conv. lit., 1911, 937; Conev 46; DAR), cu sensul de „colorant galben”. Vezi definitia »
TRIPLÉTĂ1 s.f. Bicicletă cu trei locuri. [< fr. triplette]. Vezi definitia »
igurțeálă s.f. (reg., înv.) lapte închegat din care se face urda. Vezi definitia »
AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Lumină roșie-portocalie cu care soarele luminează orizontul, înainte de a răsări. ◊ Auroră boreală, polară (sau australă) = lumină difuză, verde sau roșie, care apare în timpul nopții pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Fig. Început al unei epoci, al unei acțiuni etc. [Pr.: a-u-] – Fr. aurore (lat. lit. aurora). Vezi definitia »