Definita cuvantului flacără
FLÁCĂRĂ, flăcări, s. f. 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară1, văpaie; flamă. ◊ Expr. A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. Fig. Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [Pl. și: flacări, flacăre] – Lat. *flaccula (= facula).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu flacără
EMAGRÁMĂ s. f. diagramă aerologică. (< fr. émagramme) Vezi definitia »
PILOTÍNĂ s. f. navă mică ce transportă piloții1 (2) care conduc navele la intrarea sau la ieșirea din port. (< fr. pilotin) Vezi definitia »
NÚRCĂ, nurci, s. f. Mic animal mamifer semiacvatic, cu blana de culoare cafenie-roșcată, deasă, mătăsoasă, foarte apreciată, cu botul ascuțit și cu degetele unite prin membrane înotătoare (Lutreola lutreola). ♦ Blana acestui animal. – Din pol., ucr. nurka. Vezi definitia »
BENTÍȚĂ, bentițe, s. f. Diminutiv al lui bantă. [Var.: bendiță s. f.] – Bantă + suf. -iță. Vezi definitia »
AGROFÍZICĂ s. f. știință care studiază cercetarea condițiilor în care se dezvoltă plantele, procesele fizice din plante. (< germ. Agrophysik) Vezi definitia »