COMUTÁȚIE, comutații, s. f. 1. Totalitatea operațiilor, manuale sau automate, de conectare și de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice. 2. Proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr-o secțiune a înfășurării indusului unei mașini electrice cu colector când lamelele la care este legată trec pe sub perii. – Din fr. commutation. Vezi definitia »

AGENȚÍE s.f. Birou care reprezintă interesele unei instituții, încheind anumite acte în numele ei. V. filială, sucursală. ◊ Agenție telegrafică (sau de presă) = instituție care primește și transmite presei știri și informații; agenție de bilete = birou unde se vând bilete pentru spectacole, concerte etc. [Gen. -iei, var. aghenție s.f. / < it. agenzia, cf. germ. Agentie]. Vezi definitia »

scălâmbáie, scălâmbắi, s.f. (reg.) scălâmbăitură, strâmbătură, schimonoseală (cu membrele inferioare). Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

NOSOGRAFÍE s.f. (Med.) Descriere științifică a bolilor. [Gen. -iei. / < fr. nosographie, cf. gr. nosos – boală, graphein – a descrie]. Vezi definitia »