TELEUTOSPÓRI s. m. pl. spori de rezistență, de iarnă, care se formează la sfârșitul perioadei de vegetație. (< fr. téleutospores) Vezi definitia »

BOGLÁRI, boglari, s. m. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori mici, galbene, care crește în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus). – Din magh. boglár. Vezi definitia »

INDRÍ s. m. lemurian arboricol vegetarian, din munții vulcanici din Madagascar. (< fr. indri) Vezi definitia »

CATÁRI s. m. pl. adepți ai unei secte maniheiste din evul mediu (în sud-vestul Franței), care respingea sfintele taine ale bisericii și nega purgatoriul și posibilitatea mântuirii. (< fr. cathares) Vezi definitia »

zóri s. f. pl. – Faptul zilei, auroră. – Megl. zor. Sl. zorĭa, zarĭa (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 469; Conev 36), cf. zare, și bg. zorá „auroră”, zorĭ „în zori, dis-de-dimineață”. – Der. zori, vb. refl. (a se face ziuă); zorea, s. f. (clopoțel, Ipomaea purpurea), cf. numele său fr. belle-de-jour; Zorilă, s. m. (personaj din mitologia populară, reprezintă zorile; luceafărul de dimineață; nume de bou); zorit, s. n. (în Trans., obicei folcloric care constă dintr-o cîntare matinală pentru tinerii căsătoriți). Vezi definitia »