CVADRATÚRĂ s.f. 1. Construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ◊ Cvadratura cercului = problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului; fig. problemă imposibil de rezolvat. 2. Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe pământ au o diferență de longitudine de 90⁰. [Var.: cuadratúră s.f.] – Din fr. quadrature. Vezi definitia »

cichiácă s.f. (reg.) pălărie de tinichea folosită de lucrătorii de la sondele petroliere. Vezi definitia »

búrcă (búrci), s. f. – Pîine mare. Tc. bürek (cf. Iordan, BF, VI, 170), cf. bg. burek, ngr. μπουρέϰι. În Mold. – Der. burechiușe, s. f. (tăiței de supă). Vezi definitia »

FRÍZĂ², frize, s. f. Rasă de oi de culoare albă, cu coada scurtă, crescută pentru producția de lapte. – Din germ. Friser. Vezi definitia »

METROPTÓZĂ s. f. histeroptoză. (< fr. métroptose) Vezi definitia »