FONAȚIÚNE s. f. ansamblul factorilor de producere a vocii. (< fr. phonation) Vezi definitia »

ALEGAȚIÚNE s. f. v. alegație. Vezi definitia »

ADEMPȚIÚNE s. f. luare în posesiune a unui beneficiu. (< fr. ademption, lat. ademptio) Vezi definitia »

ILUZIÚNE s. f. v. iluzie. Vezi definitia »

MENȚIÚNE s.f. 1. Menționare, semnalare; indicație specială, specificare. 2. Distincție care constă în citarea cu elogii a cuiva în urma unui concurs. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. mention, lat. mentio]. Vezi definitia »