PLASTOGRÁF, -Ă s.m. și f. Cel care plastografiază. [< ngr. plastografos]. Vezi definitia »

STETOGRÁF s.n. Instrument medical care înregistrează mișcările toracelui în timpul respirației. [< fr. stéthographe, cf. gr. stethos – piept, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

PIRHELIOGRÁF s.f. Pirheliometru înregistrator. [< fr. pyrhéliographe]. Vezi definitia »

căláf (-furi), s. n. – Garnitură din perle, fir aurit sau tafta, folosită la vechile pipe orientale. – Var. calîf, chilîf (înv.). Tc. kilif (Șeineanu, II, 81); cf. alb. kilif, bg. kalăf, sb. kalif. – Der. încălăfa, vb. (a împodobi cu perle). Vezi definitia »

ZOOGEOGRÁF, -Ă, zoogeografi, s. m. și f. Specialist în zoogeografie. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. zoogéographe. Vezi definitia »