DIGÁSTRIC adj., s.m. (Mușchi) care are o parte cărnoasă la fiecare terminație și o porțiune tendinoasă intermediară. [< fr. digastrique]. Vezi definitia »

GÓTIC, â??Ă? 1. adj. Referitor la goți, propriu goților. O scriere ~Ă? = scriere cu caractere colțuroase, în apusul Europei în evul mediu; roman ~ = roman dezvoltat în Anglia în a doua jumĂ?tate a sec. XVIII, care cultiva interesul pentru istorie, pentru întâmplĂ?ri misterioase, terifiante; stil ~ (și s. n.) = stil arhitectonic sau artistic, rĂ?spândit în Europa în sec. XIIâ??XVI, caracterizat prin construcții de proporții impunĂ?toare, dar zvelte, cu arce și bolți ogivale, vitralii și multe sculpturi în piatrĂ?. 2. s. f. LimbĂ? a unei traduceri a Bibliei de cĂ?tre episcopul Ulfila pentru o comunitate creștinĂ? de limbĂ? germanicĂ?. -Din fr. Gothique, lat. Gothicus Vezi definitia »

AFLOGÍSTIC, -Ă adj. neinflamabil. (< fr. aphlogistique) Vezi definitia »

calíc (calícă), adj. – 1. Paralitic, damblagiu. – 2. Cerșetor. – 3. Sărman, nenorocit. – 4. Avar, zgîrcit. Sl. kalika „pelerin” (Miklosich, Fremdw., 94; Lexicon, 280; Cihac, II, 38); cf. rut. kalika „invalid”. Schimbarea semantică se explică prin mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje, și care în general trăiau din pomeni. Der. calicesc, adj. (de calic, de cerșetor); calicește, adv. (ca un calic); calicenie, s. f. (zgîrcenie); calici, vb. (a ologi, a schilodi, a sărăci, a ruina; a ajunge sărac lipit; a cere de pomană, a cerși; a se zgîrci); calicie, s. f. (sărăcie; zgîrcenie, avariție); calicime, s. f. (mulțime de cerșetori); calicos, adj. (zgîrcit). Vezi definitia »

tipic lui Vezi definitia »