CARTUȘIÉRĂ s. f. cutie de piele etc. la centură, în care se țin cartușe. ◊ bandă de piele sau de pânză pe care se poartă cartușele de vânătoare. (< fr. cartouchière) Vezi definitia »

GUANÍNĂ, guaníne, s. f. Purină (C₅H₅N₅O) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. adenină, citozină, timină și uracil. (terminolog. științif., din guano (unde se întâlnește cu precădere) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl., fr. guanine) [MW, TLF] Vezi definitia »

GLUCOZÍDĂ, glucozide, s. f. Nume generic pentru compușii glucozei din plante. – Din fr. glucoside. Vezi definitia »

ÚLIȚĂ, ulițe, s. f. 1. Drum îngust care străbate un sat (rar un oraș), mărginit de o parte și de alta de case; p. ext. stradă. ◊ Expr. A bate ulițile = a umbla fără rost, haimana; a hoinări. 2. (Colectiv) Oamenii care locuiesc în casele de pe uliță (1). [Pl. și uliți] – Din sl. ulica. Vezi definitia »

agurídă (-ízi), s. f. – Strugure înainte de coacere. – Mr. aguridă, megl. guridă. Mgr. ἀγουρίδα de la ἄγουρος „verde” (gr. ἄωρος), cf. alb. aguridhe, bg. agurida (Miklosich, Fremdw., 73). În Banat circulă agur, s. m. „vie sălbatică”, ce pare a reprezenta mgr. ἄωρος menționat. – Der. agurijoară, s. f. (plantă, portulacă); agurizar, s. m. (vie sălbatică). Vezi definitia »