ZUGRĂVÍE s. f. (Înv.) Arta de a picta; pictură. (din ngr. zografía) [def. și DLRLC] Vezi definitia »

EUPRAXÍE s.f. (Med.) Capacitate de a executa mișcări coordonate. [Gen. -iei. / < fr. eupraxie, cf. gr. eu – bine, praxis – acțiune]. Vezi definitia »

RĂGĂLÍE, răgălii, s. f. (Reg.) Îngrămădire de rădăcini noduroase de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; p. gener. îngrămădire de lemne, bușteni, crengi etc. aduse de apă și oprite la cotitura unei ape curgătoare, formând un fel de stăvilar. ♦ Rădăcină ieșită din pământ a unui copac doborât de vânt. – Et. nec. Vezi definitia »

APARÍȚIE s. f. 1. faptul de a apărea. 2. ieșire de sub tipar; publicare. (< fr. apparition, lat. apparitio) Vezi definitia »

ANTIMATÉRIE s. f. materie ipotetică din antiparticule; antisubstanță. (după fr. antimatière) Vezi definitia »