ANTICÉNTRU s. n. loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur. (< fr. anticentre) Vezi definitia »

PICNOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea densității lichidelor și a solidelor. [< fr. pycnomètre, cf. gr. pyknos – dens, metron – măsură]. Vezi definitia »

MULÁTRU, -Ă s.m. și f. Născut dintr-un bărbat alb și o femeie neagră sau dintr-un bărbat negru și o femeie albă. [< fr. mulâtre, cf. sp. mulato < mulo – catâr]. Vezi definitia »

MAGÍSTRU s.m. Profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. ♦ (Liv.) Maestru, persoană care se distinge în mod deosebit în artă sau în știință. [< lat. magister]. Vezi definitia »

IPOCÓNDRU, -Ă adj., s.m. și f. v. ipohondru. Vezi definitia »