SCHIMNICÍE, schimnicii, s. f. (Rar) 1. Starea, viața de schimnic; pustnicie, sihăstrie. 2. Locuință a schimnicului. [Var.: schivnicíe s. f.] – Schimnic + suf. -ie. Vezi definitia »

șușugáie, șușugăi, s.f. (reg.) pasăre răpitoare ce trăiește în zonele stâncoase; cilihoi, ceahlău, zăgan, sorliță, vindereu etc. Vezi definitia »

AUTOCIRCULÁȚIE s. f. menținere a deplasării unei ape în circuitul închis de vaporizare al unor căldări acvatubulare. (< fr. autocirculation) Vezi definitia »

CHINESTEZÍE s.f. Totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru. [Gen. -iei, scris și kinestezie. / < fr. kinesthésie, cf. gr. kinein – a se mișca, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »

ANOMÍE² s. f. neputința de a evoca nume de persoane, localități etc. (< fr. anomie) Vezi definitia »