PLEIOCROMÍE s. f. exces de materie colorantă într-un lichid organic, în special în bilă¹. (< fr. pléiochromie) Vezi definitia »

GRAFOMETRÍE s.f. Studiul comparativ al grafiilor și al grafismelor (pentru identificarea scrisului). [< fr. graphométrie, cf. gr. graphein – a scrie, metron – măsură]. Vezi definitia »

ALBITORÍE, albitorii, s. f. Secție într-o întreprindere textilă în care se albesc produsele prin distrugerea pigmenților naturali ai fibrelor. – Albitor + suf. -ie. Vezi definitia »

VIROLOGÍE s. f. virusologie. (< fr. virologie) Vezi definitia »

-FEMÍE elem. „exprimare, vorbire, fonație”. (< fr. -phémie, cf. gr. pheme) Vezi definitia »